Cand am fost pe Valea Loirei am vizitat Chambord, Chenonceau, Blois, Amboise, Chanteloup, am intrat in biserici, cetati si asezari troglodite. Iar Vladimir a facut propriile lui descoperiri.

Senzatii si impresii de pe Valea Loirei #12Tot acolo, pe Valea Loirei am mers prin padure dupa ciuperci, am colindat piete, mi-am facut un tabiet din a cumpara in fiecare dimineata croisante pe care le mancam inmuiate intr-un castron de cafea cu lapte, am vizitat crame si am participat la degustari.

Cred ca a fost cea mai concentrata vacanta pe care am avut-o, iar sentimentul pe care-l am este ca a fost cumva doar “un prim contact” cu Valea Loirei, care cere o calatorie mai lunga, o descoperire mai pe indelete, in tihna, cu perioade de leneveala…  mai pe gustul meu.

Dincolo de obiectivele turistice inscrise in orice ghid mi-au ramas in minte entuziasmul prietenilor nostri Pierre Jean, Francoise si Mathieu care au incercat sa ne arate cat mai mult din tinutul lor, de bucuria cu care au mers la cules de ciuperci si au preparat specialitati din ele si, mai ales, ritualul si respectul care insotea orice masa. Masa putea sa dureze si cateva ore. Invariabil incepea cu un aperitiv, dupa care se succedau multe feluri de mancare, iar vinurile erau asortate pentru fiecare dintre ele [chiar daca insemna ca pentru fiecare fel se deschide o sticla noua, era o crima sa nu ai vinul potrivit pentru carnea sau pentru branza servita].

Chambord, Chenonceau, Clos Luce, Blois, Menard. Sursa: www.mygeographic.ro

Chambord, Regele castelelor Un monument de orgoliu – asa a numit Gustave Flaubert castelul de vanatoare construit de Francisc I, dupa planurile lui Leonardo Da Vinci. O padure de turnuri se inalta spre nori. De jur-imprejur, 5.500 de hectare de codru imprejmuite de un zid de piatra de 33 km. Fostul domeniu de vanatoare al regilor Frantei e inca una dintre cele mai mari rezervatii de viata salbatica din Occident, unde traiesc mii de rate, 800 de cervide, 1.000 de misterti si tot felul de alte pradatoare nocturne si diurne. Chambordul e un urias neverosimil cu 426 de camere, 800 de capiteluri, 77 de scari si 365 de semineuri Constructia a inceput in 1519 si a durat 40 de ani. Din domnia lui de 32 de ani, regele vanator n-a locuit aici decat 6 saptamani. Azi, Chambord are 800.000 de vizitatori pe an.

Chenonceau, eternul feminin Toate castelele Loirei, indragostite de ele insele, se privesc in oglinda unei ape. Diafanul Chenonceaux e singurul castel din lume construit peste un rau. Iata o capodopera a Renasterii, mai degraba asemanator palatelor venetiene decat castelelor fortificate franceze. Delfinul Frantei, viitorul rege Henric I, s-a indragostit la 19 ani de o vaduva de aproape 40, Diane de Poitiers, pe care a iubit-o nebuneste pana la moarte. Favorita a primit castelul in dar si finantare regala pentru transformari si experimente sub bagheta arhitectului Philibert Delorme. Dianei ii datoram constructia podului peste Raul Cher, care lega castelul de celalalt mal si o imensa gradina terasata. Abia dupa ce regele a fost ranit mortal intr-un turnir, regina inselata, Caterina de Medici, s-a putut razbuna. S-a instalat in locul Dianei la Chenonceaux, unde a construit galeria supraetajata si gradinile ei, fata in fata cu ale rivalei. La Chenonceaux, Caterina de Medici a dat petreceri somptuoase pentru toti cei 3 fii ai sai, ajunsi regi ai Frantei si morti prematur: Francisc I, Carol al IX-lea si Henric al III-lea.

Clos Luce, azil nobiliar pentru geniul Renasterii Acest conac din caramida rosie si piatra alba este cadoul primit la batranete de Leonardo Da Vinci de la un rege de 20 de ani. Francisc I l-a descoperit pe maestrul toscan in timpul campaniei sale italiene de la inceputul secolului al XVI-lea si l-a invitat in Franta. Leonardo, insotit de o mana de fideli, a traversat Alpii calare pe un magar, cu o traista pe umar in care se aflau trei dintre capodoperele sale. Faimoasa Gioconda a impodobit intre 1503 si 1506 sala de primire a castelului Clos Luce, unde batranul si-a trait ultimii 3 ani din viata robit nenumaratelor sale pasiuni: scria, desena, picta, studia planurile unui castel comandat de rege, la Romorantin, lucra pentru asanarea mlastinilor din Sologne si punea in scena petreceri miraculoase pentru curtea lui Francisc de la Amboise. La subsolul castelului sunt reproduse 40 de machete ale masinilor anticipate de Leonardo cu patru secole inainte de a fi inventate.

Chateau Royale Blois, policromie valona Anii fericiti ai asezarii Blois au fost intre razboiul de 100 de ani si vremurile tenebroase ale razboaielor religioase. Castelul domina centrul orasului Blois: un cadrilater cu arhitectura originala intr-o policromie proprie dinastiei valone, format din patru aripi construite intre secolele al XIII-lea si al XVII-lea, ce inchid o curte interioara splendida. In timpul lui Ludovic al XII-lea, Blois a fost capitala regatului. Aripa construita de el e de un gotic flamboiant. Aripa Francisc I e o bijuterie a Renasterii. Aripa Gaston d’Orleans, ambitiosul frate lui Ludovic XIII-lea, e facuta in cel mai pur stil baroc. O plimbare prin salile si cabinetele castelului este o plimbare prin sertarasele istoriei: aici manevrele mortale ale Caterinei de Medici, dincolo asasinatul ducelui de Guise. „Blois este petrecerea continua, tulburata din cand in cand de gasirea unui cadavru un dulap”, spune scriitorul Gonzague Saint Bris.

Menard, fratia marchizilor Spiritul acestui castel e desavarsit de prietenia tandra a doi frati (cei mai faimosi proprietari): marchiza de Pompadour si marghizul de Marigny. Favorita lui Lodovic al XV-lea a cumparat castelul in 1760 cu un milion de livre si l-a angajat pe arhitectul Jaques Ange-Gabriel sa construiasca cele doua aripi si pavilioanele ceasului si meridianului. 4 ani mai tarziu, marchiza a murit, nu inainte de a obtine pentru fratele ei, marghizul de Marigny, banoasa functie de director al constructiilor regale. Castelul a fost mostenit de marchizul de Marigny, care l-a angajat pe celalalt mare architect al vremii, Jaques Germain Soufflor, sa conceapa nimfa din marele bazin si coloanele dorice.

Citeste si: Valea Loirei si ritualul vinului