“Totul se face din curaj! Vrei să te învăţ şi pe tine?”, îmi strigă  Vladimir în timp ce Cătălin îi scoate schiurile din picioare.

tablou de iarna

 
Nu mai simte frigul şi nici nu se gândeşte să intre în maşină, deşi aici îl aşteaptă mere, portocale, pere, ciocolată, covrigei – provizie consistentă pe care prietenul lui, Zoki, a pregătit-o special pentru el. Spune că în maşină se sufocă şi vrea să se urce din nou pe schiuri.
Am plecat pe la zece dimineaţa. Cătălin a pus în maşină, în spate, o sanie cam prăpădită, din lemn, dar singura pe care o aveam, plus o pereche de schiuri de vreo 30 de ani pe care i le-a dat Zoki ca să înveţe să schieze. Am luat-o în sus, spre pădure, am trecut de Lăpuşna şi am urcat în munte, spre Buneasa (“Spre Transfăgărăşanul  Ibăneştiului!”, îmi tot spune Cătălin).
Aici, drumul nu e circulat şi zăpada s-a aşternut chiar bine. Pe  măsură ce urcăm, ceaţa devine tot mai groasă. Trunchiurile copacilor abia se ghicesc. Mergem încet pe serpentine, urmând singurul rând de urme de maşină care se vede în faţă. Maşina lui Zoki, mare cât o barcă, un 4×4 puternic şi stabil, nu ezită. Totuşi, pe alocuri treaba pare serioasă. “Ce facem dacă rămânem aici? Nici nu avem semnal!”, îi spun. “Cum să rămânem aici??? Pun ciomagul pe ea şi o fac bucăţi-bucăţele. De-aia am luat-o? Să mă lase aici?”
Cătălin şi Vladimir stau în remorca maşinii, căutând urme de animale şi inventând poveşti. După ce sania nu a rezistat mai mult de cinci minute şi s-a rupt sub ei, au trecut la schiuri (traşi uşor de maşină), îndeletnicire care i-a plăcut tare mult lui Vladimir şi la care s-a descurcat chiar bine. Dar acum sunt amândoi epuizaţi şi se odihnesc în spate, la aer.
Înainte de a pleca spre Fâncel, dăm gata chifteluţele calde, puse de Vali, soţia lui Zoki, cu pâine şi muştar. Pe măsură ce coborâm, soarele devine tot mai puternic, zăpada străluceşte orbitor. Vladimir e topit. Ne mai oprim o dată, încearcă o bulgăreală, dar renunţă. Când ajungem acasă, nu mai are putere să urce în pat. Adoarme în fund, în timp ce încearcă să-şi dea jos pantalonii de fâş.
Foto: Florin Ciprian Lupeiu-Damian