Muzeul de Etnografie și Artă Populară Târgu Mureș a venit la Festivalul Văii Gurghiului pentru a aduna imagini și povești din trecut în cadrul proiectului “Un secol de imagine locală în imagini”.

Muzeul de Etnografie și Artă Populară, la Festivalul Văii Gurghiului #1

În urmă cu câțiva ani, am primit un teanc de fotografii vechi. Erau multe imagini cu femei pe care le vedeam pentru prima dată în viață, dar, printre ele, l-am recunoscut și bunicul meu, tânăr și chipeș – un adolescent, în cămașă țărănească, stând alături de alți doi bărbați despre care am aflat că sunt fratele lui mai mare și străbunicul, care m-a impresionat prin părului alb și des, ca o coamă, și mustățile stufoase. Le-am păstrat și le-am fotografiat, ca să mă asigur că nu le pierd.
Sunt oameni pe care i-am cunoscut prea puțin (precum bunicul, căruia vecinii îi spuneau tetea Ion) sau deloc, ca străbunicul (Pântea, cum încă își mai amintesc vag bătrânii de străbunicul). Dar oamenii ăștia sunt parte din ADN-ul meu, au ridicat casa în care locuim acum,  i-au lucrat ușile, geamurile, i-au clădit pereții. Sunt oameni care au râs, au plâns, au făcut lucruri bune, au greșit, care făceau pălincă din fructele merilor și perilor care acum sunt bătrâni și scorburoși, dar dau rod și pentru noi. Care au trăit și s-au dus.

Poze cu povești

Fiecare poză veche are, dincolo de imaginea de pe ea, o poveste de spus: este o fărâmă din viața omului, a comunității și a vremii, ceea ce-i conferă valoare documentară.  Aceste imagini sunt “instantanee surprinse cu măiestrie artistică de maeștrii fotografi, ciparii orașelor care au cutreierat satele sau la studiourile cărora țăranii pășeau cu emoție pentru a intra într-un alt fel de veșnicie. Ei se pozau cu convingerea că fotografierea lăsa în urma ei nu doar o amintire, ci o adevărată moștenire unor generații izvorâtoare și purtătoare de tradiție”, spune dr. Dorel Marc, coordonator al proiectului “Un secol de istorie locală în imagini “, la începutul albumului fotodocumentar omonim, seria Ethnographica nr.3.
Adunând multe fotografii dintr-un loc și punându-le cap la cap, întocmai ca la un puzzle, obții istoria culturală a acelui spațiu. Este ceea ce caută și încearcă sa facă  Muzeul de Etnografie și Artă Populară Târgu Mureș în cadrul proiectului cultural “Un secol de imagine locală în imagini”, care l-a adus la Festivalul Văii Gurghiului. Proiectul se derulează din anul 2009 și, prin acesta, se lucrează la constituirea unei arhive de fotografii – document. Pe lângă tezaurizarea datelor şi analiza fotografiilor-document, se urmărește și conturarea identităţilor locale şi restituirea unei istorii culturale, locale de un secol.
Reprezentanții muzeului au venit la Festivalul Văii Gurghiului în muncă de cercetare, de “teren”, pentru a aduna povești, istorii orale, pentru a scana fotografii vechi, iar pentru aceasta este esențial să fie printre oameni și să aibă contact direct cu comunitățile locale. Găsesc chiar și poze vechi trucate, în care unele persoane, nedorite (de care proprietarul s-a despărțit sau cu care s-a certat) sunt tăiate din fotografii și înlocuite cu altele. Sau, dimpotrivă, sunt cazuri în care sunt adăugate persoane, importante în familie, care nu au putut fi de față când s-a făcut poza. Toate acestea sunt informații pe care muzeul le adună și dorește să le păstreze.
În urmă cu o săptămână, când a ajuns prin localitatea Adrian, Cătălin a văzut aruncate în drum o grămadă de poze vechi. Se întinseseră peste tot. Ghinion, destin… câteva zile și fotografiile acelea vechi poate că nu ar mai fi devenit gunoi, ci fotografii-document, din arhiva Muzeului de Etnografie și Artă Populară Târgu Mureș.