N-ai lemne, n-ai ce căuta aici. Nu poți trece iarna, primăvara sau toamna. Regula este următoarea: primăvara și vara aduni lemne pentru restul anului. Dacă nu, ai dat de necaz, chiar și pe Valea Gurghiului!

cultura lemnului pe valea gurghiului #3

“O casă fără fum (de la foc, care să iasă pe coș) e ca o casă părăsită, nelocuită”, mi-a spus un vecin. În imagine, casa noastră din Ibănești Isticeu (“Pe gropi”).

Lucrurile nu se rezolvă bătând din palme, așa cum am crezut că putem face în ultimii doi ani – cu telefoane din București, cu o lună înainte de venirea la Ibănești. Ca să te încălzească, lemnul trebuie îngrijit și are nevoie de timp. Îți vine să crezi că poți să mori de frig în casă, cu o grămadă de lemne în curte?

Încetul cu încetul descopăr rostul lucrurilor. Și, mai important, îl descopăr pe pielea mea.

Lemnul trebuie să fie uscat, aceasta este condiția obligatorie. Trebuie tăiat butuci, lăsat în vânt și soare să se usuce, apoi crăpat și clădit. Dar lemnul uscat nu este însă suficient. Ca să țină mai mult și să nu faci risipă cu această materie primă atât de prețioasă, trebuie amestecat cu ceva “verzitură” – un lemn mai verde și ud care, chiar dacă nu dă căldură, măcar ține flacăra.

Un gospodar are mereu la îndemână brad uscat care ia foc repede și face flacără mare. Acesta este bun pentru așchii și pentru a porni focul. De asemenea, are fag uscat. Acesta dă căldura în casă. Este prețuit și trebuie amestecat și cu ceva mai proaspăt, mai verde, altfel ar arde imediat. Totul are rostul lui, iar dacă respecți “regulile jocului” poți avea un consum redus – bun și pentru buzunar, dar și pentru pădurile țării.

Apoi, butucii de lemn, dacă nu ai vreme să-i crapi imediat, trebuie strânși grămadă, lăsați în soare și vânt, dar să fie acoperiți cu folie noaptea, când plouă sau dă să ningă. Iar când clădești… chiar și treaba asta are dichisul ei. Nu e suficient să pui lemn peste lemn până când le termini. Noi am făcut așa și ni s-au dărâmat de trei ori. Chiar dacă se sprijină de casă, lemnele trebuie proptite la margini sau aranjate acolo în forme de cruce. Am început să facem și noi așa, dar mai avem multe de învățat.

Desigur, trebuie să știi să folosești soba sau șemineul și să nu uiți să închizi fumurile sau ușița de jos pe unde intră aerul, ca lemnul să nu ardă imediat, ci mocnit și să dea căldură. Cu puțin brad la început, ceva fag, verzitură și fumurile închise sau, măcar apropiate, poți avea focul toată noaptea, fără să mai fie nevoie să te trezești să bagi lemne.

În loc de brad, se folosesc și deșeuri. Deșeurile uscate, adică resturile de lemn de la gatere, sunt foarte bune pentru a porni focul. Iar din rumeguș se fac brichete și peleți, folosiți, la fel, pentru încălzire.

Când e vorba de lemn, aici nimic nu se aruncă, totul este folosit, nimeni nu-și permite să facă risipă.

cultura lemnului pe valea gurghiului #2

Așa da: Casă de oameni gospodari, unde lucrurile sunt făcute ca la carte.

cultura lemnului pe valea gurghiului #1

Așa nu: iată cum arată una dintre grămezile noastre de lemne. Încă mai învățăm.